De ce miroase urât de sub coroana/lucrarea dentară?

Coroanele dentare sunt restaurări dentare care acoperă și protejează dinții deteriorați, contribuind astfel la refacerea formei și aspectului natural al acestora, precum și la prevenirea distrugerii ulterioare. Însă, apariția unui miros neplăcut de sub o coroană poate fi un semnal de alarmă. Aceasta poate indica prezența unor probleme, cum ar fi acumularea de bacterii sub coroană, ceea ce poate duce la carii secundare, inflamația țesuturilor gingivale sau alte complicații.

Chiar și în absența unor simptome, precum durere sau disconfort, este important să consultați un dentist cât mai curând posibil dacă observați apariția mirosului neplăcut. Acesta poate evalua starea dintelui și a coroanei, identificând cauza problemei și propunând un tratament adecvat. Ignorarea acestui simptom poate duce la deteriorarea suplimentară a dintelui și necesitatea unor intervenții mai complexe și costisitoare pe viitor.

Când apare un miros neplăcut de sub o coroana sau lucrare dentara?

Lucrările dentare fixe nu doar că îmbunătățesc estetica și funcționalitatea dinților, dar contribuie și la protejarea acestora. Cu toate acestea, întreaga cavitate bucală, inclusiv dinții acoperiți cu coroane, necesită o îngrijire zilnică riguroasă. Uneori, chiar și cu o igienă orală corespunzătoare, factori precum mediul, obiceiurile alimentare și starea generală de sănătate pot favoriza apariția problemelor dentare.

Coroanele dentare și dinții naturali de sub ele pot fi susceptibile la anumite schimbări sau afecțiuni. Acestea includ carii sub coroane, inflamații gingivale și eventualele probleme legate de ajustarea sau uzura coroanelor. Pentru a preveni aceste complicații și pentru a menține sănătatea orală, stomatologii recomandă efectuarea regulată a examinării dentare preventive. Aceste controale permit identificarea precoce a oricăror modificări sau probleme, astfel încât să poată fi gestionate înainte de a se agrava, asigurând astfel durabilitatea restaurărilor și sănătatea generală a cavității bucale.

Mirosul neplăcut provenit de sub o coroană sau o lucrare dentară poate semnaliza probleme dentare subiacente și poate apărea din mai multe motive:

• Inexactități în fabricarea lucrărilor protetice. Coroanele prea scurte, prea lungi, prea largi, sau care nu se potrivesc corect în zona coletului dentar pot crea spații unde bacteriile se pot acumula. O coroană inadecvată poate provoca, pe lângă riscul de infecții bacteriene, un miros neplăcut, iritații și disconfort.
• Cariile dentare. Dacă dinții nu au fost tratați corespunzător înainte de protezare, caria neîndepărtată corespunzător va continua să se dezvolte sub coroană. Cariile dentare de sub coroane sunt dificil de detectat fără o examinare profesională și pot duce la mirosuri neplăcute.
• Cariile dentare secundare. Dacă etanșeitatea coroanei este compromisă, se pot dezvolta carii secundare, ce distrug treptat bontul dentar și pot cauza un miros neplăcut.
• Bolile gingivale. Inflamațiile gingivale pot duce la apariția de pungi parodontale în jurul dinților, unde bacteriile se acumulează. Aceste afecțiuni pot contribui la un miros neplăcut și necesită tratament pentru a preveni deteriorarea ulterioară a dinților și a țesuturilor de susținere.
• Igienă orală deficitară. Coroanele dentare, la fel ca dinții naturali, pot acumula placă bacteriană, care în timp se transformă în tartru. Această acumulare este deosebit de problematică în zona în care coroana se întâlnește cu gingia și pe suprafețele interioare ale coroanelor. Dacă placa și tartrul nu sunt îndepărtate corespunzător, ele devin locuri propice pentru proliferarea bacteriilor. Aceste bacterii produc compuși urât mirositori, contribuind astfel la respirația neplăcută și inflamația gingiilor.
• Utilizarea de scobitori. Scobitorile pot împinge resturile alimentare sub gingii și coroane, ceea ce poate duce la acumularea de bacterii și inflamație. Se recomandă utilizarea aței dentare și a irigatoarelor orale pentru a curăța eficient spațiile interdentare fără a provoca leziuni gingivale sau a împinge resturile în locuri greu accesibile.
• Coroana nu este fixată suficient de etanș. Dacă coroana nu aderă perfect la bontul dentar, se poate crea un spațiu în care resturile alimentare și placa bacteriană se pot acumula. Aceste acumulări pot fermenta și produce un miros neplăcut, indicând o potențială problemă sub coroană.
• Purtarea prelungită a unei coroane temporare. Coroanele temporare, de obicei fabricate din materiale mai puțin durabile precum plasticul, sunt destinate utilizării pe termen scurt. Dacă pacientul amână instalarea coroanei permanente, coroana temporară poate deveni neetanșă. Acest lucru poate duce la degradarea bontului dentar din cauza expunerii prelungite la bacterii și resturi alimentare. În consecință, pot apărea carii sau alte probleme dentare sub coroana temporară, rezultând un miros neplăcut.
• Instalarea unei coroane pe un dinte grav deteriorat, care este afectat până la nivelul gingiei și care ar trebui să fie îndepărtat, poate provoca mirosuri neplăcute.
• Tratament de canal de proastă calitate. Dacă tratamentul de canal nu a fost realizat corect, iar canalele radiculare nu au fost sigilate complet, infecția poate persista sub coroană. Aceasta poate duce la continuarea procesului inflamator și la deteriorarea dintelui rămas. Infecția persistentă și țesuturile necrotice pot genera un miros neplăcut și disconfort.
• Parodontoza. Aceasta este o afecțiune inflamatorie care afectează structurile de suport ale dinților, inclusiv gingiile, ligamentele parodontale și osul. În cazurile de parodontoză, gingiile se retrag de pe dinți, creând pungi parodontale unde se acumulează bacterii și resturi alimentare. Procesul de descompunere a acestora produc un miros neplăcut. Parodontoza poate fi agravată de o igienă orală inadecvată și de coroane dentare prost realizate, care nu permit o curățare eficientă.
• Coroane vechi. Cu timpul, coroanele dentare, chiar și cele de calitate superioară, pot dezvolta spații între coroană și gingie din cauza modificărilor gingivale. Aceste spații pot acumula resturi alimentare și bacterii, ceea ce poate duce la apariția unui miros neplăcut. De asemenea, dacă coroana nu se mai potrivește bine, aceasta poate contribui la problemele de igienă orală. Înlocuirea regulată a coroanelor și menținerea unei igiene orale adecvate sunt importante pentru prevenirea acestor probleme.
• Erori în refacerea corectă mușcăturii. O coroană care nu este ajustată corect în raport cu mușcătura poate provoca retracția și inflamația gingiei, și poate duce astfel la acumularea de resturi alimentare și bacterii în zone greu accesibile. Aceasta poate provoca mirosuri neplăcute și poate contribui la dezvoltarea problemelor gingivale. O ajustare corectă în ocluzie a coroanei este esențială pentru evitarea acestor probleme.
• Alergie la materialele din care e fabricată coroana. Dacă pacientul are o reacție alergică la materialele utilizate în fabricarea coroanei (cum ar fi metalele sau alte componente), aceasta poate provoca inflamație și acumulare de bacterii. Aceste reacții pot duce la un miros neplăcut. Dacă se suspectează o alergie, este important să se discute cu medicul dentist pentru a găsi materiale alternative care nu provoacă reacții adverse.
• Suprasolicitarea coroanelor dentare. Mestecarea alimentelor sau obiectelor foarte dure (ex. creioane) poate duce la deteriorarea coroanelor sau a punților dentare. Cimentul de fixare poate slăbi, iar bontul poate crăpa sau pivotul poate să se rupă. Dacă coroana este deteriorată sau dacă cimentarea sa a slăbit, bacteriile și resturile alimentare pot pătrunde sub coroană, provocând infecții și mirosuri neplăcute.
• Coroană ciobită sau fisurată. O coroană deteriorată poate permite pătrunderea bacteriilor și a resturilor alimentare sub ea, ceea ce poate duce la mirosuri neplăcute și probleme suplimentare.

Semne și simptome care pot însoți mirosul neplăcut de sub coroană

Diverse semne și simptome pot însoți mirosul neplăcut de sub o coroană dentară, și pot indica existența unei probleme mai serioase. Printre acestea se numără:

• Durerea de dinți. Durerea este un semn frecvent al unei probleme dentare, ce poate fi cauzată de o infecție, o carie sau o iritație. Durerea poate varia de la ușoară la severă și poate fi constantă sau intermitentă.
• Coroana mobilă. Dacă coroana sau puntea se mișcă sau se clatină, aceasta poate indica o problemă cu fixarea ei sau cu structura dintelui.
• Gingia din jurul coroanei și-a schimbat culoarea. Dacă gingia din jurul coroanei devine roșie, inflamată sau cianotică, acest lucru poate indica o infecție sau o inflamație localizată.
• Apariția puroiului de sub gingii. Prezența puroiului sau formarea unei fistule poate semnala o infecție severă, care poate fi însoțită de un miros neplăcut și poate necesita tratament de urgență.
• Mărirea ganglionilor limfatici submandibulari. Ganglionii limfatici măriți pot indica o infecție în curs de desfășurare, care poate fi asociată cu probleme sub coroană.
• Gust acru, dulce sau „ciudat” în gură. Gustul neplăcut în gură poate fi cauzat de infecții, acumularea de resturi alimentare sau alte probleme dentare.
• Formarea unui spațiu între gingie și lucrarea protetică. Spațiile formate între coroană și gingie pot permite acumularea de bacterii și resturi alimentare, contribuind la mirosul neplăcut.
• Schimbarea culorii coroanei. Dacă coroana devine mai întunecată, aceasta poate indica deteriorare sau acumulare de depuneri sub coroană.
• Gust ocazional de sânge. Prezența unui gust metalic sau de sânge poate fi semn de inflamație severă sau de sângerare gingivală.
• Înroșirea și umflarea gingiei din jurul coroanei. Umflarea și înroșirea mucoasei pot fi simptome de inflamație sau infecție.

Aceste simptome și semne pot apărea separat sau împreună și pot varia în severitate. Dacă experimentați oricare dintre aceste acestea, este important să consultați un medic dentist cât mai curând posibil pentru a evalua problema și a primi tratamentul adecvat. Problemele sub coroane pot deveni mai grave dacă nu sunt tratate la timp, așa că nu ezita să cauți ajutor profesional.

Cum se poate rezolva problema mirosului de sub coroană?

Procesul de diagnosticare și tratament al problemelor legate de mirosul neplăcut de sub o coroană implică mai mulți pași esențiali. Medicul dentist va analiza simptomele raportate, cum ar fi mirosul neplăcut, durerea, inflamația gingivală și orice alte semne asociate. Se va efectua o examinare fizică a zonei afectate, inclusiv inspectarea coroanei și a gingiilor din jur. Radiografiile dentare sunt adesea utilizate pentru a verifica structura dintelui, integritatea coroanei și pentru a detecta eventualele probleme subiacente, cum ar fi infecții apicale.

Dacă fixarea coroanei este slăbită sau coroana este ciobită, aceasta poate necesita îndepărtarea pentru a evalua starea dintelui sub ea. După îndepărtarea coroanei, medicul va examina dintele pentru a identifica orice probleme de sub coroană care ar putea contribui la simptomele observate.

Dacă se detectează carii sub coroană, acestea vor fi tratate. Tratamentul cariei implică curățarea și restaurarea structurii dentare afectate. Dacă există infecții apicale (la vârful rădăcinii dintelui), tratamentul de canal este necesar pentru a elimina infecția și a salva dintele. Se vor curăța resturile și bacteriile acumulate pentru a preveni recidiva problemelor.

După ce tratamentele necesare au fost efectuate și dintele este în stare bună, se poate fabrica și fixa o nouă coroană pentru a restabili funcția și estetică. Este esențial ca noua coroană să fie bine adaptată pentru a preveni acumularea de resturi alimentare și bacterii, și pentru a menține sănătatea gingivală.

Pentru a elimina mirosul neplăcut, se folosesc diferite metode de tratament:

• Dacă cauza mirosului este tartrul și igiena insuficientă, medicul va îndepărta depunerile cu un instrument cu ultrasunete. La implanturi dentare, acumularea de placa bacteriană poate duce la periimplantită, o inflamație care afectează țesutul gingival din jurul implantului și poate duce la pierderea osului.
• Dacă bontul dentar este afectat de carii se recomandă îndepărtarea coroanei dentare, urmată de tratarea cariilor, apoi instalarea unei noi coroane dentare.
• Dacă bontul dentar este foarte deteriorat dar rădăcina este intactă, se face tratamentul sau retratamentul de canal urmat de instalarea unui pivot dentar care va îmbunătăți suportul structurii. Iar la final se va instala o nouă coroana dentară.
• În cazul inflamației țesutului parodontal, poate fi necesară extracția dintelui și refacerea acestuia prin alte metode de tratament (implanturi, punți).
• Dacă sunt prezente pungi parodontale (în caz de parodontoză) –  se efectuează curățarea profundă a pungilor, iar apoi se steriliează pungile cu laserul. Pentru a încetini distrugerea în continuare a țesuturilor parodontale și pentru a păstra dintele, curățarea va trebui să fie repetată la fiecare șase luni până la un an.
• Dacă se dovedește că dintele de sub coroană este distrus, acesta va trebui îndepărtat și tratat.
• În caz de inflamație gingivală, gingiile sunt tratate cu medicamente antiinflamatoare, antibacteriene, precum și mijloace de regenerare: injecții cu plasmă.
• Dacă există o infecție la vârful rădăcinii este nevoie de efectuarea tratamentului de canal. Acesta se poate efectua atât cu îndepărtarea coroanei, cât și fără – în acest caz, se face o mică gaură în partea superioară a coroanei și medicul lucrează prin ea. Integritatea coroanei va fi apoi refăcută folosind o obturație din compozit. Dacă infecția de la vârful rădăcinii este mai mare, uneori se recomandă, în plus față de tratamentul de canal, efectuarea rezecției apicale.
• Tratamentul mucozitei sau periimplantitei (inflamația gingiilor și a osului maxilarului din jurul implantului),
• Dacă coroana este fisurată sau ciobită, sau dacă are o formă necorespunzătoare sau dacă pacientul are o reacție alergică la materialele coroanei, se va realiza o coroană nouă.

În plus față de aceste metode, medicul poate prescrie medicamente antibacteriene, antihistaminice și antiinflamatoare.

Cum să păstrezi coroanele dentare și dinții de sub ele o perioadă cât mai lungă de timp?

Prevenția este cheia pentru menținerea sănătății dentare și a longevității coroanelor și punților dentare. Îngrijirea zilnică adecvată, monitorizarea atentă a stării orale și vizitele regulate la dentist sunt esențiale pentru prevenirea problemelor și pentru asigurarea unei durate de viață cât mai lungi pentru coroanele dentare. Implementarea acestor practici va contribui la menținerea sănătății orale și la evitarea tratamentelor costisitoare și invazive.

Recomandări pentru menținerea longevivității coroanelor și punților

1. Monitorizarea stării cavității bucale
   –   Fiți atenți la orice schimbări sau disconfort în zona coroanelor sau punților dentare, cum ar fi mirosul neplăcut, durerea sau inflamația gingiilor.
   –   Contactați imediat medicul dentist dacă observați simptome neobișnuite. Problema poate fi mai ușor de tratat dacă este detectată din timp.

2. Vizite periodice la dentist. Programați vizite regulate la dentist, de preferat de două ori pe an, pentru verificări profesionale și curățări. Medicul dentist va evalua starea coroanelor și a punților și va recomanda înlocuirea sau ajustările necesare pentru a preveni problemele viitoare.
3. Menținerea unei igiene orale riguroase
   –   Periați dinții de două ori pe zi, folosind o periuță de dinți potrivită pentru a evita deteriorarea gingiilor și coroanelor.
   –   Utilizați ața dentară și periuța interdentară pentru a curăța eficient spațiile dintre dinți și coroane.

4. Evitarea obiectelor și a alimentelor dure care pot deteriora coroanele
   –   Evitați mestecarea alimentelor foarte dure sau a obiectelor care pot deteriora coroanele și punțile dentare.
   –   Fiți conștienți de orice presiune excesivă asupra coroanelor și punților care ar putea cauza slăbirea acestora.

5. Adoptarea unui stil de viață sănătos
   –   Mențineți o dietă echilibrată și evitați consumul excesiv de alimente și băuturi care pot favoriza dezvoltarea plăcii bacteriene și a cariilor.
   –   Renunțați la fumat. Fumatul poate afecta negativ sănătatea gingiilor și a dintilor, contribuind la problemele dentare.