Tartrul dentar. De ce este periculos și cum îl îndepărtăm?

Placa bacteriană este o peliculă subțire care se formează în mod constant la baza dinților și este alcătuită din resturi alimentare, salivă și microorganisme. Inițial are o consistență moale. În timp, în placă se acumulează substanțe anorganice, în principal săruri de calciu conținute în salivă. Astfel placa bacteriană se întărește și se transformă într-un depozit dur – tartru.

Procesul de transformare a plăcii în tartru începe la 20 de ore după apariția plăcii, iar mineralizarea acesteia este de obicei finalizată după două săptămâni.

Depunerile dure creează un mediu favorabil pentru creșterea și reproducerea bacteriilor patogene care cauzează o serie de boli inflamatorii. Cel mai adesea, tartrul provoacă dezvoltarea gingivitei, care se manifestă sub formă de inflamație și sângerare a gingiilor. De asemenea, tartrul poate provoca respirație urât mirositoare și apariția cariilor, precum și retracție gingivală.

Placa întărită pătrunde treptat adânc sub gingii, unde începe necroza tisulară, distrugerea osului maxilarului și formarea de pungi parodontale patologice. Atunci când depunerile întărite afectează rădăcina dintelui, fibrele aparatului de susținere se distrug, ceea ce duce la apariția mobilității dentare, și, în timp, la pierderea dinților.

Tipuri de tartru

Se disting următoarele tipuri de tartru:

Tartru supragingival este un tartru pe care oricine îl poate detecta cu ușurință atunci când examinează cavitatea bucală. Acest tip de tartru este de culoare albă sau gălbuie, și se află pe suprafața dintelui deasupra marginii gingivale. S-a dovedit că mineralele și componentele organice care îl formează provin din salivă.

Tartru subgingival este de obicei mai dur și mai dens. Este imposibil să-l detectați vizual. Tartrul subgingival aderă strâns de rădăcina dintelui și se găsește în pungile parodontale. Tartrul subgingival este mai puțin frecvent decât cel supragingival și apare de obicei la persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Sursa mineralizării sale este fluidul gingival. Este considerat cel mai periculos, deoarece este depistat frecvent doar dacă gingia suferă unele modificări. Acest tip de tartru are o compoziție ușor diferită. Se compune din produse de descompunere a sângelui și este adesea însoțit de procese inflamatorii purulente care provoacă durere și disconfort pacientului. Depozitele subgingivale pot fi verzi, maronii sau chiar negre.

Cauzele apariției tartrului

Tartrul poate apărea din unul sau mai multe motive:

Igienă dentară incorectă sau neregulată.

Alimentația nesănătoasă. O alimentație necorespunzătoare ce conține cantități mari de alimente moi, carbohidrați, prăjeli, precum și alimente de tip fast food, zaharuri și băuturi carbogazoase afectează negativ starea cavității bucale și este direct legată de apariția plăcii în gură. Caramelele și dulciurile sunt, de asemenea, periculoase. Deoarece bacteriile se dezvoltă cel mai bine într-un mediu bogat în carbohidrați și proteine, este necesar să se monitorizeze cantitatea și calitatea alimentelor consumate. Pentru sănătatea bucală, este necesar să consumați fructe și legume solide, produse lactate fermentate, alimente bogate în fluor, fosfor, calciu și potasiu. Gustările frecvente contribuie, de asemenea, la formarea tartrului, deoarece după fiecare contact cu alimente sau băuturi, microflora cavității bucale este perturbată.

Ocluzie dentară dezechilibrată, adică mestecarea alimentelor cu o predominanță pe anumiți dinți.

Tulburări metabolice în urma cărora există o modificare a compoziției salivei. Apariția tartrului este rezultatul proceselor metabolice, în urma cărora există o creștere a conținutului de săruri de fosfor și calciu din salivă. Prin urmare, unele boli sunt direct legate de formarea patologiilor dentare. Astfel de boli includ diabetul zaharat, unele boli ale tractului gastro-intestinal, boli tiroidiene, tulburări metabolice, insuficiența organelor interne și altele.

Utilizarea frecventă a medicamentelor, în special a antibioticelor, poate afecta negativ starea cavității bucale.

Vâscozitate salivară ridicată.

Înghesuirile, precum și malpozițiile dentare duc la acumularea plăcii moi în anumite zone ale dentiției.

Obiceiuri dăunătoare. Consumul de alcool și fumatul sunt motivele pentru care tartrul se poate acumula cu ușurință. Se știe că țigările conțin o cantitate mare de gudron care se depune pe smalț, ceea ce duce la formarea plăcii dentare. Alcoolul conține acizi care ”corodează” dinții și creează condiții favorabile formării depunerilor de tartru.

Cum scăpăm de tartru?

În etapa inițială, tartrul nu este un motiv de îngrijorare, dar trebuie totuși eliminat, deoarece compactarea și creșterea tartrului implică consecințe grave. Cu cât identificați mai repede acest despozit pe dinți și îl eliminați, cu atât mai bine. Pentru a identifica și a îndepărta tartrul la timp, ar trebui să vizitați medicul dentist o dată la șase luni, deoarece este imposibil să indepărtați singuri depunerile.

Există următoarele modalități de a îndepărta placa și tartrul:

Îndepărtarea mecanică a tartrului este efectuată de către medic folosind o chiuretă specială. Folosind-o, medicul dizlocă tartrul și îl separă de dinte, apoi răzuiește suprafața. Această metodă nu este ideală, deoarece nu permite îndepărtarea corespunzătoare a tartrului subgingival și, în plus, pacientul are un anumit disconfort în timpul procedurii (este mai traumatică). În prezent, există modalități mai eficiente de a scăpa de tartru, astfel încât curățarea mecanică este rar utilizată.

Eliminarea tartrului cu ajutorul ultrasunetelor se efectuează cu ajutorul unui aparat special, care permite seliminarea nu numai a depozitelor vizibile, ci și a celor ascunse sub gingie. Detartrajul cu ultrasunete este cea mai frecvent folosită metodă de înlăturare a depozitelor dentare.

După îndepărtarea depozitelor, medicul lustruiește dinții, deoarece placa se acumulează pe o suprafață netedă mult mai lent decât pe una rugoasă.

Prevenirea formării plăcii și a tartrului

Formarea plăcii este influențată de mulți factori, inclusiv cantitatea de cafea consumată zilnic, compoziția apei potabile, fumatul și multe altele.

Pentru a scăpa de placă și a preveni apariția tartrului, trebuie să vă spălați dinții cel puțin de două ori pe zi și, dacă este posibil, după fiecare masă (sau cel puțin clătiți-vă gura după ce ați mâncat). Ar trebui să vă spălați dinții nu numai din exterior, ci și din interior, deoarece tartrul se formează de obicei acolo. Ar trebui să se efectueze un număr suficient de mișcări de „măturare” cu peria pentru a curăța eficient suprafața din spate a dinților.

Dacă vorbim despre alegerea pastei de dinți, este de dorit ca aceasta să conțină pirofosfat – o substanță care se așează pe suprafața dinților și inhibă formarea și creșterea cristalelor de tartru.

De asemenea, se recomandă utilizarea aței dentare pentru a curăța spațiul dintre dinți. Este bine să evitați scobitorile, deoarece acestea rănesc gingiile.

Un alt instrument eficient pentru curățarea spațiilor interdentare, unde nu poate ajunge ața dentară sau periuță, este irigatorul sau dușul bucal. Este un dispozitiv care vă permite să curățați zonele cele mai dificil de atins ale cavității bucale cu un flux de apă, fără a deteriora gingiile.

Consumul de legume și fructe tari ajută, de asemenea, la curățarea dinților, deoarece resturile sunt îndepărtate mecanic atunci când se mușcă și se mestecă. Merele acre sunt cele mai potrivite pentru acest lucru – acidul malic este capabil să dizolve placa bacteriană.