Osteoporoza este o boală sistemică progresivă caracterizată printr-o scădere a densității și rezistenței osoase, o afectare a microarhitectonicii țesutului osos și a metabolismului osos, și un risc crescut de fracturi.

Semne de osteoporoză

Osteoporoza se dezvoltă, de regulă, datorită faptului că există un deficit de calciu în corpul uman, care este elementul principal al structurii oaselor și a dinților.

Imaginea simptomatică a epuizării osoase începe să apară până la vârsta de 40 de ani. Semnele și procesele patologice care caracterizează prezența acestei boli sunt:

– deteriorarea stării părului, însoțită de pierderea accelerată a acestuia;
– unghii fragile;
– smalțul natural al dinților devine mai subțire, ceea ce afectează negativ starea dinților, expunându-i la sensibilitate ridicată, apariția cariilor și evoluția rapidă a acestora;
– scăderea cantității de țesut osos duce în timp la mobilitatea dinților și la pierderea acestora;

În plus, osteoporoza afectează țesutul parodontal și acest lucru este evident mai ales la nivelul gingiilor.

Osteoporoza este o contraindicație pentru implantul dentar?

Nu, osteoporoza nu reprezintă în prezent o contraindicație absolută pentru tratamentul cu implanturi dentare. Este important de reținut că structura și volumul țesutului osos al maxilarelor sunt menținute în mare măsură de sarcina masticatorie transmisă de dinți la osul maxilarului – adică de prezența sau absența rădăcinilor dentare sau a implanturilor care transmit sarcina masticatorie.

Prin urmare, prezența implanturilor în locul rădăcinilor dentare pierdute ajută la reducerea procesului de resorbție osoasă.

Dacă un pacient este diagnosticat cu osteoporoză, acest lucru nu înseamnă că merită să renunțe la implantarea dentară. Dacă alte părți ale corpului sunt afectate de osteoporoză, aceasta nu determină neapărat o scădere a masei osoase sau fracturi la nivelul maxilarului. Studii recente (International Journal of Oral and Maxillofacial Implants) au arătat că la pacienții cu osteoporoză, implanturile dentare au avut mai puțin succes, dar diferența a fost mai mică, de 2%. Rata generală de succes a implantului dentar este de aproximativ 97%, în timp ce rata de succes a implanturilor la pacienții cu osteoporoză în acest studiu limitat a fost de 95%. Studiul a demonstrat, de asemenea, succesul adiției osoase.

Tratamentul cu bisfosfonați

Pentru tratamentul osteoporozei, se utilizează preparate de calciu, vitamina D și un grup de medicamente numite bisfosfonați.

Ce sunt bisfosfonații? Bifosfonații inhibă activitatea osteoclastelor, celule care sunt implicate în distrugerea țesutului osos și, astfel, reduc riscul fracturilor osoase patologice.

Bifosfonații sunt cunoscuți în industria chimică de la mijlocul secolului al XIX-lea. Acești compuși au fost folosiți în trecut pentru protecția împotriva coroziunii, precum și în industria textilă sau petrolieră. Astăzi bifosfonații și alte grupe de medicamentele pentru osteoporoză și alte boli osoase formează baza terapiei farmacologice.

Însă, s-a demonstrat că bifosfonații administrați intravenos și oral în cursul tratamentului osteoporozei cresc riscul de vindecare lentă a unei plăgi chirurgicale. Implantul dentar este complet contraindicat la unii pacienți care iau bifosfonați pe cale intravenoasă. Pacienților care iau bifosfonați pe cale orală li se recomandă să oprească administrarea acestor medicamente pentru o perioadă de timp înainte de intervenția chirurgicală de plasare a implanturilor dentare și apoi să o reia după câteva luni. Cu toate acestea, decizia finală de întrerupere a medicamentului trebuie luată de medicul curant.

Dacă pacientul decide să-și pună implanturi, atunci trebuie să fie foarte atent la brandul ales. Atunci când se iau bifosfonați, dacă sunt plasate implanturi, se recomandă utilizarea doar de sisteme de implanturi ce și-au dovedit fiabilitatea de-a lungul timpului, a căror suprafață are un strat special conceput special pentru integrarea osoasă.