Al treilea molar sau molarul de minte este ultimul dinte de pe arcada dentară și erupe în perioada adultă. Procesul de erupție a molarilor de minte trece rareori neobservat, fiind adesea însoțit de durere și disconfort, ceea ce face necesară extracția lor în multe cazuri. În acest articol, însă, ne vom concentra asupra denumirii acestor molari „speciali”.
Ce legătură au molarii de minte cu înțelepciunea?
Molarii de minte au primit această denumire specifică deoarece apar la adulți, de obicei între 17-18 și 27-30 de ani, perioadă asociată cu atingerea maturității și a înțelepciunii. Cu toate acestea, denumirea este arbitrară, întrucât prezența sau absența acestor dinți suplimentari nu reflectă personalitatea sau inteligența unei persoane.
Este important de menționat că persoanele care au un set complet de 32 de dinți nu sunt neapărat mai înțelepte sau mai inteligente decât altele. De fapt, molarii de minte nu mai sunt necesari în dieta oamenilor moderni, având în vedere că nevoia de a mesteca alimente dure și tari a dispărut în mare măsură. Din acest motiv, arcadele dentare ale oamenilor contemporani sunt vizibil mai mici decât cele ale strămoșilor lor, iar adesea nu există suficient spațiu pentru ca molarii de minte să erupă corect. Aceasta duce frecvent la complicații în timpul apariției molarilor 3.
Chestiuni interesante legate de nume
În general, se consideră că molarii de minte sunt numiți astfel pentru că apar mai târziu decât ceilalți dinți, la o vârstă la care oamenii au dobândit deja mai multă experiență și înțelepciune. Termenul „măsea de minte” din limba română provine din latinul dens sapientiae, care înseamnă „dintele înțelepciunii.” Această denumire este întâlnită în multe limbi europene: în germană Weisheitszahn, în franceză dent de sagesse, în spaniolă muela del juicio sau muela cordal, în italiană dente del giudizio, și în poloneză zęby mądrości.
În limba olandeză, molarii de minte sunt numiți verstandskies, cu o etimologie interesantă care sugerează că termenul inițial s-ar putea referi la „molarul depărtat” (ver-staand), dar, printr-o traducere greșită, a ajuns să fie asociat cu înțelepciunea (verstand însemnând „înțelepciune”). Astfel, această interpretare eronată s-ar putea să fi influențat și alte limbi europene.
În turcă, molarii de minte sunt denumiți „20 de yaș diși,” adică „dintele de 20 de ani” subliniind vârsta la care aceștia apar. În arabă, se numesc „Ders-al-a’qel” (ضرس العقل), care înseamnă „dintele minții,” legând erupția acestora de maturitate și înțelepciune.
Molarii de minte au fost numiți astfel de câteva secole, însă denumirea lor variază în funcție de cultură și nu toate națiunile au adoptat termenul de „măsele de minte.” În Japonia, acești dinți sunt numiți „oyashirazu,” care înseamnă „necunoscut părinților,” reflectând ideea că molarii de minte apar de obicei după ce o persoană a părăsit casa părintească. În coreeană, acești dinți sunt denumiți „Sa-rang-nee” (사랑니), sau „dinți de dragoste,” referindu-se la prima iubire și la durerea asociată cu aceasta.
Cum se numește măseaua de minte în stomatologie?
În stomatologie, măseaua de minte este cunoscută sub denumirea de „molarul trei” sau „al treilea molar,” denumire care reflectă poziția sa în grupul de molari și ordinea erupției.
Pentru a indica precis locația măselei de minte în cavitatea orală, stomatologii folosesc un sistem de clasificare numerică specific. Fiecare molar de minte primește un număr distinct: 18, 28, 38, 48. Prima cifră din aceste numere indică cadranul maxilarului în care se află molarul (1 și 2 pentru maxilarul superior, 3 și 4 pentru cel inferior), iar a doua cifră arată poziția dintelui, „8” semnificând că este al optulea dinte din acel cadran.
