Absența completă a dinților este o problemă gravă nu numai de ordin estetic, ci și pentru sănătate. Persoanele cu o astfel de problemă nu o pot ignora mult timp, dar cu toate acestea este rareori tratată în timp util, ceea ce contribuie la dezvoltarea a mai multor consecințe negative.
Lipsa dinților duce la probleme precum:
- Indigestie datorată imposibilității de a mesteca bine alimentele, cu dezvoltarea ulterioară a bolilor gastro-intestinale;
- Vorbire incorectă, adesea aproape ilizibilă (mai ales la pacienții cu dinți lipsă de mult timp, deoarece maxilarele lor se atrofiază);
- Schimbarea fizionomiei datorită resorbției proceselor alveolare.
Există diverse soluții de tratament pentru o astfel de situație, dar implantul dentar pentru toată gura cu realizarea unei proteze dentare fixe sau semi-fixe este considerată cea mai bună opțiune.
Ce opțiuni de tratament cu implant dentar pentru toată gura există?
Operația de implant dentar este procesul de fixare a implanturilor în osul maxilar, implanturi ce vor acționa ca rădăcini artificiale. Apoi, după fuzionarea completă cu osul, implanturile vor susține proteze semifixe sau fixe (în funcție de dorințele pacientului sau de indicațiile medicului), care vor înlocui complet dinții pierduți.
În absența totală a dinților, tratamentul cu implanturi dentare este cea mai bună opțiune de tratament, deoarece vă permite să beneficiați de o lucrare protetică stabilă, confortabilă, perfect funcțională, care vă va reda zâmbetul natural pierdut.
Există mai multe metode de tratament cu implanturi dentare în cazul edentației complete, dintre care medicul, împreună cu pacientul, alege cea mai potrivită opțiune. Pacientul trebuie să participe activ la discuția despre tratamentul său, să asculte toate avantajele și dezavantajele diverselor tipurilor de tratament, pentru a putea alege varianta optimă.
Tratamentul cu implanturi dentare cu încărcare imediată (All on six, all on four)
Restaurarea dinților cu implanturi dentare cu încărcare imediată este o modalitate modernă de a rezolva problema edentației totale. În acest caz se utilizează implanturi de o anumită formă care permit o stabilitate primară foarte bună. Dacă în momentul intervenției nu se poate obține o stabilitate satisfăcătoare a implanturilor în os, atunci se va renunța la încarcarea imediată, iar implanturile se vor încărca după osteointegrarea lor completă.
Avantajele tratamentului cu încărcare imediată:
- Durata scurtă a tratamentului (în medie, sunt necesare mai puține vizite la dentist decât în cazul tratamentului clasic);
- Cost relativ scăzut (refacerea unei arcade complete poate fi realizată și cu doar 4-6 implanturi);
- Se evită proceduri complicate și costisitoare, precum adițiile osoase și sinus lifting-ul, deoarece tehnica este concepută pentru a evita zonele cu pierderi osoase.
Tratamentul cu implanturi cu încărcare imediată, implică fixarea lucrărilor provizorii în termen de 1-4 zile de la instalarea implanturilor. Pacientul le poate folosi imediat. Sarcinile pe implanturi contribuie la integrarea lor rapidă și deplină, de aceea un astfel de tratament al întregii danturi este foarte popular.
Dupa minim 6 luni de la intervenție, se pot realiza lucrările protetice permanente.
Dezavantajul major al tratamentului cu încărcare imediată este reprezentat de infecțiile postoperatorii. În absența unei igiene foarte riguroasă și a controalelor foarte frecvente la medicul stomatolog în primele 2-4 săptămâni după operație, resturi alimentare și bacterii din cavitatea orală se fixează sub lucrarea provizorie de unde migreză la implanturile dentare. Infecțiile ce iau naștere în această perioadă pot provoca pierderea rapidă a implanturilor sau pot evolua lent determinând în timp distrucția osului din jurul implanturilor și pierderea implicită a acestora.
Tratamentul clasic cu implanturi dentare
Tratamentul clasic constă în două etape: instalarea implanturilor dentare și realizarea lucrărilor permanente. În acest caz, intervalul dintre etape va fi de 3-6 luni.
Abordarea clasică a tratamentului cu implanturi dentare are o serie de avantaje importante:
- Evitarea complicațiilor postoperatorii. După plasarea implanturilor, zona operată este suturată și complet izolată de mediul bucal. Astfel, riscul de apariție a unor infecții în perioada de vindecare este redus aproape în totalitate.
- Evitarea suprasolicitării timpurie a implanturilor. Dacă stabilitatea primară a unui implant nu a fost suficientă sau densitatea osului în care este inserat este redusă, atunci încărcarea imediată sau timpurie poate duce la destabilizarea și pierderea implantului. Prin încărcarea târzie a implanturilor, acest risc devine inexistent.
Principalul dezavantaj al tratamentului clasic este durata de timp până când pacientul va beneficia de dinți ficși. De asemenea, unii pacienți pot necesita adiții osoase, care vor prelungi durata tratamentului.
Tratamentul cu implanturi dentare de mici dimensiuni
Stomatologia modernă a dus la dezvoltarea unor implanturi de mici dimensiuni ce pot fi utilizate chiar și în condiții de atrofie severă, evitând procedurile complexe și costisitoare de adiție osoasă. În plus, există cazuri în care adițiile osoase nu sunt recomandate sau nu pot fi efectuate, situații în care astfel de implanturi sunt unica soluție pentru o lucrare protetică stabilă.
Pentru tratamentul edentației totale, implanturile de mici dimensiuni sunt utilizate, în general, pentru a ancora o proteză semifixă. Însă, pot fi folosite și pentru a reface o arcadă întreagă cu o lucrare fixă, atunci când sunt combinate și cu implanturi de dimensiuni normale. Studiile au demonstrat că astfel de implanturi au o durată de viață foarte asemanatoare cu cea a implanturilor obișnuite.
Tratamentul cu mini-implanturi
În încercarea de a oferi un tratament mai satisfăcator pacienților care suferă de pierderi osoase masive, care dintr-un motiv sau altul nu pot beneficia de adiții osoase sau la care aceste adiții nu au șanse de reușită, pe piață au aparut mini-implanturile. Aceste implanturi au un diametru foarte redus (1.8-3.0 mm) și o lungime minimă de 10 mm. Astfel, sunt folosite pentru creste osoase foarte subțiri, dar care au o înălțime suficientă.
Mini-implanturile sunt folosite numai în combinație cu protezele semifixe, cărora le conferă o stabilitate bună.
Proceduri suplimentare
Indiferent de tehnica aleasă, nu trebuie să uităm că pacientul poate necesita mai multe intervenții suplimentare. Dacă există contraindicații la tratament, medicul stabilizează mai întâi starea pacientului și abia apoi efectuează operația.
Adiția osoasă
Atrofia osoasă la pacienții care și-au pierdut complet dinții este cea mai frecventă și problematică situație, deoarece în majoritatea cazurilor nu va fi posibilă ignorarea acesteia. În medie, resorbția proceselor alveolare începe după 4-6 luni de la pierderea dinților. Prin urmare, ignorarea prelungită a problemei, purtarea protezelor mobile și absența sarcinii pe os duc la resorbția semnificativă a osului.
Implantul dentar pentru toată gura implică introducerea mai multor implanturi în maxilar, care necesită o grosime și o înălțime minimă a crestei. Soluția la problemă este realizarea unei etape intermediare – adiția osoasă. Este o operație de compensare a deficienței creastei alveolare în diferite moduri.
Adiția osoasă permite rezolvarea problemei atrofiei, dar este nevoie de timp suplimentar. Unele dintre opțiunile pentru intervenția chirurgicală implică plasarea simultană a grefei osoase și a implanturilor dentare, dar medicii nu sunt întotdeauna capabili să combine aceste proceduri fără riscuri pentru pacient. În cazurile în care posibilele consecințe negative depășesc necesitatea de a economisi timp, tratamentul va fi împărțit în mai multe etape.
Cât costă tratamentul cu implant dentar pentru toată gura?
Cât costă să vă refaceți toată dantura? La această întrebare vă poate răspunde doar medicul după o examinare amănunțită,
Costul refacerii unei arcade întregi depinde de mai mulți factori:
- Gradul de atrofie al crestei alveolare;
- Tipul de tratament care trebuie efectuat;
- Numărul necesar de implanturi;
- Firma producătoare;
- Tipul de lucrare finală, precum și materialul din care este fabricată;
- Tipul protezelor intermediare.
