Țesutul osos se atrofiază treptat după extracția unui dinte, cu excepția cazului în care se iau măsuri pentru conservarea acestuia. Iar degradarea poate avea loc rapid, cu o pierdere de până la un sfert din volumul osos într-un an.
Este important să se conștientizeze faptul că pierderea de țesut osos după extracția unui dinte poate avea consecințe semnificative asupra sănătății orale. Reducerea osului poate duce la probleme de mușcătură, modificări estetice și suprasolicitarea dinții rămași pe arcada.
Pentru a preveni atrofia osului, este esențial să se ia măsuri preventive, precum inserarea de implanturi dentare imediate sau diferite tehnici de regenerare osoasă, care pot ajuta la menținerea volumului osos și la prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Atrofia osoasă după extracția dintelui: cauze
Osul maxilarului este format dintr-un țesut conjunctiv ce cuprinde celule specializate, precum osteocite și osteoclaste, alături de substanța intercelulară. Funcționalitatea și structura acestui os depind de menținerea proporțiilor corespunzătoare între componentele tisulare.
Osteocitele (sau osteoblastele) sunt responsabile de sinteza colagenului, a sărurilor de calciu și fosfor, precum și de procesul general de mineralizare. Ele contribuie la formarea și creșterea osului, asigurând stabilitatea sa volumetrică.
Osteoclastele au rolul de a descompune celulele osoase deteriorate sau uzate, facilitând astfel regenerarea și remodelarea țesutului osos.
Odată cu înaintarea în vârstă, capacitățile de regenerare scad, iar influența osteoclastelor asupra remodelării structurilor maxilarului crește. În cazul extracțiilor dentare, golul rămas în urmă (alveola dentară) nu se umple complet cu țesut osos nou, iar absența solicitării masticatorii poate declanșa procesul de atrofiere.
De ce extracția dentară provoacă pierdere osoasă rapidă?
Extracția dentară poate provoca pierderea rapidă a osului din cauza unei reacții în lanț care are loc în corpul uman. Atunci când un dinte este extras, încetarea activității masticatorii pe acea zonă determină o scădere semnificativă a stimulării osului care susținea dintele. Această lipsă de stimuli mecanici îi spune corpului că osul respectiv nu mai este necesar, ceea ce declanșează un proces numit resorbție sau atrofie osoasă.
Resorbția osoasă implică activitatea celulelor numite osteoclaste, care descompun osul pentru a elibera mineralele și alte substanțe nutritive în sânge. Această activitate este reglată de nivelul de stres și presiune aplicată asupra osului. În absența presiunii exercitate de dinte în mușcătură, osteoclastele acționează pentru a resorbi sau a elimina osul care nu mai este necesar.
Această resorbție osoasă are loc mai rapid decât procesul normal de regenerare a osului și poate duce la pierderea rapidă a densității și volumului osului maxilarului în zona în care a fost extras dintele.
Pentru a preveni acest efect advers, medicii stomatologi recomandă înlocuirea rapidă a dintelui extras cu implanturile dentare și grefare osoasă. Aceste intervenții furnizează stimuli mecanici necesari pentru a menține sănătatea și densitatea osului maxilarului.
Implant dentar dupa extracția dintelui
Implantul dentar reprezintă o soluție eficientă pentru abordarea atrofiei țesutului osos, oferind o înlocuire completă a rădăcinii dintelui și preluând toate funcțiile acesteia. Prin inserarea unui implant în os, acesta asigură o încărcare adecvată a țesutului osos, menținând fluxul sanguin și facilitând procesele metabolice esențiale.
Alegerea tehnicii de tratament cu implant dentar depinde de indicații, precum și de starea osului.
Inserarea implantului dentar poate fi efectuată imediat după extracția dintelui. În acest caz, implantul este inserat în alveolă doar dacă există o cantitate suficientă de os restant, și doar în absența contraindicațiilor. Ulterior, procedurile suplimentare variază în funcție de protocolul de tratament convenit. Implantul poate fi lăsat să se vindece complet înainte de încărcarea cu o coroană, sau o coroana temporară poate fi atașată imediat implantului folosind protocolul de încărcare imediată.
Implantul dentar în două etape este o opțiune aleasă în cazurile de atrofie semnificativă a țesutului osos. Această procedură implică restaurarea preliminară a osului prin adiție osoasă, urmată de o perioadă de așteptare pentru vindecare completă (2-6 luni). Apoi, implantul este inserat și lăsat să fuzioneze cu osul înconjurător (3-6 luni). Ultima etapă a tratamentului constă în fixarea coroanei.
Formarea țesutului osos imediat după extracția dintelui
În cazul extracțiilor dentare complexe, este adesea necesar să se trateze o cavitate destul de mare. Aceasta se datorează dimensiunii și poziției dintelui în maxilar, precum și structurii și ramificării rădăcinilor. Medicii cu experiență pot anticipa rezultatul operației și pot oferi pacientului opțiunea de conservare a alveolei dentare.
Conservarea alveolei unui dinte extras are ca scop refacerea rapidă a țesutului osos afectat și menținerea conturului natural al gingiei. Procedura se desfășoară în mai multe etape și presupune utilizarea materialelor de adiție. Imediat după extragerea dintelui, chirurgul:
- Curăță alveola.
- Oprește sângerarea.
- Amestecă grefa osoasă cu sângele pacientului pentru stabiliza grefa și a crește biocompatibilitatea acesteia.
- Umple alveola cu compoziția pregătită.
- Aplică o membrană de colagen pentru a proteja alveola și materialul de adiție.
- Trage și fixează marginile gingiei cu fire de sutură.
Vindecarea completă a alveolei are loc în 3-4 săptămâni, iar după 3-4 luni medicii permit inserarea implantului dentar.
Conservarea alveolei: indicații
Conservarea alveolei în timpul extracției dentare este recomandată tuturor pacienților care au în plan o intervenție de implant dentar ulterioară. Prin refacerea volumului pierdut și menținerea contururilor naturale ale procesului alveolar, grefa osoasă facilitează tratamentul cu implant dentar și reduce atât timpul, cât și costurile financiare ale pacientului.
Ce determină succesul grefei osoase după extracția dentară?
Adiția de os este o intervenție chirurgicală serioasă care poate decurge fără probleme dacă sunt îndeplinite o serie de condiții importante:
- Experiența medicului. Medicul trebuie să aibă cunoștințe solide în domeniul regenerării osoase și abilități practice în această procedură complexă.
- Utilizarea unei aparaturi moderne în cadrul clinicii stomatologice. Este important ca chirurgul să aibă acces la cele mai bune materiale pentru reconstruirea osului, precum și la echipamentul necesar pentru a efectua intervenția într-un mod eficient și sigur.
- Responsabilitatea pacientului. Pacientul joacă un rol esențial în succesul procedurii. Este foarte important să urmeze cu strictețe toate recomandările medicului, să respecte instrucțiunile postoperatorii și să ia medicamentele prescrise pentru a asigura o recuperare optimă și evitarea complicațiilor.
Prin respectarea acestor condiții și colaborarea strânsă între medic și pacient, intervenția de adiție osoasă poate fi realizată cu succes, contribuind la refacerea țesutului osos și la obținerea rezultatelor dorite în tratamentul stomatologic.
