Chirurgia dentară

Chirurgia orală este o ramură foarte importantă a stomatologiei, a cărei competență este tratarea afecțiunilor dentare și a cavității bucale prin intervenții chirurgicale. Cele mai des întâlnite intervenții sunt: rezecția apicală, operația de sinus lift, extracția dentară, tratamentul chirurgical al bolii parodontale, operația de inserare a implantului dentar, adiția osoasă.

Rezecția apicală

Rezecția apicală este o intervenție chirurgicală foarte des întâlnită, care se efectuează în cazul unui tratament de canal nereușit. Este ultima încercare de salvare a dintelui.

În timpul rezecției apicale, vârful rădăcinii dintelui este îndepărtat chirurgical. Procedura se efectuează sub anestezie locală.

De obicei, rezecția apicală este indicată în cazul infectării dinților cu o singură rădăcină, însă, în cazuri rare se poate face și la dinții cu mai multe rădăcini.

Dacă apexul rădăcinii nu este rezecat la timp, infecția din os crește, ceea ce duce la pierderea dintelui.

Operația de sinus lift

Operația de sinus lift este o procedură chirurgicală care asigură cantitatea necesară de țesut osos pentru inserarea unui implant dentar în regiunea molarilor și premolarilor maxilarului superior.

În timpul procedurii, medicul îndepărtează gingia și umple cavitatea maxilarului superior cu os propriu sau os artificial. Drept urmare, se obține un volum osos suficient pentru inserarea unui implant dentar.

Uneori, în timpul procedurii de sinus lift, este posibil să se efectueze și intervenția de plasare a implantului dentar. Cu toate acestea, de regulă, intervenția de sinus lift este urmată de o perioadă de vindecare de 9 luni, după care se inserează implantul.

Extracția dentară

Extracția dentară este cea mai frecventă operație chirurgicală din lume.

Procedura se face în cazurile în care dintele este deteriorat și nu poate fi tratat sau restaurat, în cazul dinților incluși sau semiincluși, sau la indicațiile medicului ortodont. Extracția dentară se efectuează sub anestezie locală. Dacă dintele prezintă o infecție, poate necesita de două sau de trei ori mai multă anestezie decât de obicei.

Dacă este necesar, locul extracției se suturează. Firele se îndepărtează după 7-10 zile, în funcție de recomandările medicului.

Adiția osoasă

Adiția osoasă este o intervenție care constă în creșterea volumului țesutului osos, care se efectuează de obicei înainte de inserarea unui implant dentar. Adiția osoasă este necesară atunci când dintele a fost îndepărtat cu mult timp în urmă și s-a produs o pierdere osoasă mare, precum și după extracții dentare complexe și procese infecțioase mari în os, datorită cărora volumul osos scade.

Operația de inserare a implantului dentar

Operația de inserare a implantului dentar este o intervenție în timpul căreia un implant este plasat în osul maxilarului. Procedura este necesară în cazul în care pacientul a pierdut unul sau mai mulți dinți.

După 3-4 luni, când implantul s-a integrat, pe el se fixează o coroană dentară, o punte sau o proteză semimobilă. Datorită tehnologiilor moderne, lucrările pe implanturi nu diferă vizual de dinții naturali.

Chirurgia parodontală

Chirurgia parodontală asigură restaurarea esteticii și ajută la menținerea dinților mai mult timp. Se efectuează în cazul formării pungilor parodontale, precum și în cazul retracției gingivale.

Ce anestezie se folosește în cazul intervențiilor chirurgicale?

Toate intervențiile chirurgicale sunt efectuate sub anestezie. Anestezia locală este utilizată predominant, dar în cazul operațiilor complexe și prelungite, este posibilă și efectuarea anesteziei generale.