Ce este placa bacteriana?

Placa bacteriană este o peliculă fină, incoloră, alcătuită în principal din microorganisme și zaharuri, ce se formează în continuu pe suprafața dinților, atât deasupra cât și sub gingii. 

Formarea plăcii dentare este un proces fiziologic normal, care apare inevitabil în cavitatea bucală a fiecărei persoane. Dacă nu este îndepărtată, placa bacteriană se mărește treptat și, ulterior, se mineralizează, dând naștere tartrului dentar.

Placa bacteriană poate fi cauza apariției cariilor dentare, precum și a dezvoltării bolii parodontale. Deci, prevenirea acumulării plăcii și îndepărtarea sa prin mijloace de igienizare au o importanță majoră în sănătatea dinților și gingiilor.

Mecanismul de formare a plăcii dentare

Imediat după periaj, o peliculă subțire formată din glicoproteine din salivă începe să se depună pe suprafața dinților. Aceasta peliculă servește ca bază pentru colonizarea bacteriană. Bacteriile din cavitatea bucală aderă la această peliculă și încep să se înmulțească, formând microcolonii. 

Pe măsură ce bacteriile se înmulțesc, placa dentară devine mai groasă și mai complexă, formând un biofilm matur. Acest biofilm poate deveni patogen dacă nu este îndepărtat prin igiena orală corespunzătoare.

Compoziția plăcii dentare a fost studiată în detaliu de-a lungul timpului. Pelicula care se formează la suprafața dinților după curățarea acestora este formată din apă, microorganisme și o cantitate mică de substanțe anorganice, precum fluor, calciu și fosfor. S-a dovedit că în cavitatea bucală umană există aproximativ 2.500 de specii de microorganisme, multe dintre ele aderând cu ușurință la suprafața dinților și formând mici colonii.

Placa dentară poate conține între 400 și 1.000 de tipuri diferite de microorganisme. Acestea includ bacterii precum Streptococcus mutans, Lactobacillus, Actinomyces, Fusobacterium, și Porphyromonas gingivalis. Majoritatea acestor bacterii nu sunt dăunătoare în mod normal, însă pot deveni problematice dacă se înmulțesc excesiv.

Efectele nocive ale plăcii dentare și tartrului asupra sănătății orale

1. Demineralizarea smalțului. Bacteriile din placa moale produc acizi care demineralizează smalțul. Dacă placa rămâne pe dinți o perioadă lungă, aceasta poate deteriora complet stratul protector al smalțului, permițând bacteriilor să „distrugă” dinții.
2. Carii dentare. Demineralizarea smalțului de către acizii bacterieni duce la apariția cariilor. Placa care rămâne pe dinți facilitează dezvoltarea cariilor dentare.
3. Boli ale gingiilor. Placa dentară contribuie la dezvoltarea gingivitei (inflamația gingiilor). Aceste afecțiuni pot provoca inflamații, sângerări și retracția gingiilor.
4. Formarea tartrului. Dacă placa moale nu este îndepărtată în mod regulat, se mineralizează și se transformă în tartru. Tartrul este dificil de îndepărtat doar prin periaj și necesită curățare profesională de către un stomatolog.
5. Aspect inestetic. Tartrul are o culoare galbenă sau maro, cauzată în mare parte de consumul de cafea, ceai, vin și fumat. Acesta poate apărea inițial ca o zonă întunecată inestetică în jurul gingiilor.
6. Miros neplăcut. Acumularea plăcii și a tartrului poate duce la apariția unui miros neplăcut al respirației.
7. Sensibilitate dentară. Tartrul poate duce în timp la expunerea rădăcinilor și la apariția unei sensibilități crescute a dinților la stimuli externi (ex. rece, cald, dulce).
8. Parodontoza. În cazurile grave, placa bacteriană poate duce la apariția parodontozei, o afecțiune caracterizată prin mobilitatea și pierderea dinților. Parodontoza necesită tratament profesional pentru a preveni complicațiile grave.

Cum prevenim dezvoltarea plăcii bacteriene?

Acumularea plăcii bacteriene este foarte ușor de prevenit. Doar urmați aceste recomandări esențiale:

• Limitați consumul de zahăr. Reducerea cantității și a frecvenței consumului de alimente și băuturi bogate în zahăr este crucială. Zahărul este un factor principal în formarea plăcii bacteriene. Consumați alimente dulci în timpul meselor principale pentru a reduce contactul zahărului cu dinții.
• Evitați băuturile dulci. Dacă beți băuturi dulci, folosiți un pai pentru a minimiza contactul lichidului cu dinții și clătiți-vă gura cu apă după consum.
• Mențineți o hidratare adecvată. Gura uscată poate contribui la acumularea plăcii. Beți apă frecvent pentru a stimula producția de salivă, care ajută la curățarea naturală a dinților și la combaterea bacteriilor.
• Igiena orală corectă. Periajul dentar, efectuat în mod constant (de 2-3 ori pe zi), curăță suprafața dinților și descurajează dezvoltarea microorganismelor. De asemenea, tehnica de periaj trebuie sa fie una corectă, deoarece metodele inadecvate pot lăsa zone dentare necurățate.
  Periajul trebuie efectuat cu mișcări delicate și scurte pe suprafețele exterioare și interioare ale dinților. Peria trebuie ținută la un unghi de aproximativ 45 de grade față de linia gingivală pentru a asigura o curățare eficientă.
• Folosiți ața dentară și periuțele interdentare. Aceste mijloace suplimentare de igienă orală ne ajută să pătrundem și să igienizăm spațiile dintre dinți (interdentare) – zone în care periuța obișnuită nu are acces și în care pătrund adesea resturi alimentare.
• Folosiți apa de gură. Pe lângă mirosul plăcut pe care îl conferă, apele de gură, în special cele cu soluții dezinfectante (ex. clorhexidină), contribuie substanțial la îndepărtarea bacteriilor.
• Curățați limba. Pe suprafața limbii se pot “ascunde” bacterii care scapă periajului dentar și, ulterior, migrează pe dinți și gingii. De aceea, este important să curățăm și suprafața limbii cu periuța dentară obișnuită sau cu instrumentele special create în acest scop.
• Vizitați regulat medicul dentist. Indiferent de calitatea igienei dentare, placa bacteriană NU poate fi îndepărtată în totalitate, în special atunci când aceasta se acumulează și subgingival, unde accesul pentru mijloacele simple de igienă este dificil. Prin mijloace profesionale de igienizare, medicul stomatolog este singurul care poate îndepărta eficient toată placa bacteriană. Tocmai de aceea, pentru a menține sănătatea orală, se recomandă cel puțin două vizite pe an la cabinetul stomatologic.

Cauzele formării plăcii bacteriene

Placa bacteriană începe să se formeze de obicei imediat după periajul pe dinți. Acest proces este complet normal și apare la toată lumea. Însă, viteza de formare a plăcii microbiene poate varia în funcție de mai mulți factori:

Respectarea regulilor de igienă orală. Periajul regulat și corect efectuat, împreună cu utilizarea aței dentare și a altor instrumente de curățare interdentară, poate reduce acumularea plăcii dentare.

Natura dietei. Consumul de alimente bogate în zaharuri și carbohidrați sporește creșterea bacteriilor care formează placa. Dieta echilibrată și bogată în fibre poate ajuta la menținerea unui mediu oral sănătos.

Starea tractului gastrointestinal. Starea generală a sistemului digestiv poate influența compoziția salivei și fluxul acesteia în cavitatea orală, care joacă un rol crucial în curățarea naturală a dinților și neutralizarea acizilor.

Fumatul. Fumatul afectează calitatea și cantitatea salivei, ceea ce poate contribui la formarea și acumularea plăcii dentare.

Prezența obturațiilor și a lucrărilor protetice. Restaurările dentare și protezele pot oferi suprafețe aderente suplimentare pentru bacterii, facilitând formarea plăcii dentare în jurul acestora.

Caracteristicile salivei. Vâscozitatea și cantitatea salivei influențează capacitatea acesteia de a curăța suprafețele dentare și de a neutraliza acizii produși de bacterii.

Consumul de alimente moi. Alimentele moi pot rămâne mai mult timp pe suprafața dinților, oferind bacteriilor o sursă de hrană mai consistentă.

Schimbările legate de vârstă. Microflora cavității bucale poate fi afectată de modificările din organism care apar odată cu înaintarea în vârstă. Aceste schimbări pot influența compoziția și cantitatea de plăci bacteriene formate.

Modificările hormonale. Schimbările hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii sau în perioada menopauzei, pot afecta și ele microflora orală și pot contribui la creșterea formării plăcii bacteriene.

Scăderea imunității celulare. O imunitate scăzută poate face ca organismul să fie mai susceptibil la colonizarea bacteriilor pe suprafața dinților și poate afecta capacitatea de a menține echilibrul natural al microflorei orale.

Tulburări metabolice. Modificările în compoziția minerală sau aciditatea salivei pot afecta echilibrul natural al microflorei orale și pot accelera formarea pietrelor dentare. De exemplu, saliva cu un pH scăzut poate crea un mediu propice pentru acumularea tartrului.

Efectul anumitor medicamente. Unele medicamente pot avea efecte asupra compoziției și fluxului salivar. Saliva joacă un rol important în neutralizarea acidității din cavitatea orală și în îndepărtarea particulelor alimentare și a bacteriilor. Reducerea fluxului salivar sau schimbarea compoziției salivei poate duce la o igienă orală mai slabă și la o creștere a acumulării de plăci și tartru.

Prezența parodontozei. Parodontoza este o inflamație a țesutului care susține dinții (parodonțiul), inclusiv gingiile, osul și ligamentele din jurul rădăcinilor dinților. Inflamația și modificările din mediul gingival și dentar asociate cu parodontita pot crea condiții favorabile pentru acumularea plăcii bacteriene și formarea tartrului.

Malocluzia. Malocluzia se referă la disfuncții în modul în care dinții superiori și inferiori se împreunează în timpul mușcăturii. Acest lucru poate favoriza acumularea de placă bacteriană și formarea tartrului în aceste zone.

Înghesuirile dentare. Înghesuirile dentare pot face dificilă perierea eficientă a dinților. În zonele unde există înghesuiri, resturile alimentare și placa bacteriană pot fi adesea neglijate, ceea ce poate duce la acumularea de tartru și la dezvoltarea problemelor dentare.

Cum diagnosticăm placa bacteriana?

Este destul de ușor să detectați placa dentară chiar și acasă, folosind o oglindă mică pentru a examina dinții. Dacă observați depuneri de placă, este important să consultați un dentist pentru un diagnostic precis și tratament adecvat.

Medicul va efectua o examinare detaliată a dinților și gingiilor pentru a evalua starea plăcii, precum și efectele acesteia asupra sănătății orale. Pentru o vizualizare mai precisă și evaluare a plăcii, stomatologii pot utiliza diferiți coloranți cum ar fi eritrozina, fuxina, etc.. Acești revelatori de placă colorează zonele afectate ale dintelui în nuanțe aprinse, facilitând identificarea și evaluarea plăcii dentare.

Cum îndepărtăm placa bacteriana?

Cea mai simplă modalitate de a îndepărta placa bacteriană este periajul mecanic al dinților folosind pastă de dinți și o periuță. Pentru a curăța zonele greu accesibile, cum ar fi punțile dentare, coroanele, aparatele dentare și spațiile interdentare, se poate folosi dușul bucal.

În stomatologie, există discuții privind importanța calității versus frecvența periajului, precum și eficacitatea acestuia înainte și după mese. Totuși, există câteva recomandări care ar trebui urmate:

• Îndepărtarea plăcii trebuie să fie regulată.
• Utilizați pastă de dinți și o periuță de duritate adecvată.
• Periați-vă dinții de 2-3 ori pe zi.
• La sfârșitul mesei, clătiți-vă gura cu apă de gură pentru a îndepărta resturile alimentare.
• Curățați spațiile interdentare cu ața dentară.
• Mergeți la dentist pentru un control de câteva ori pe an.

Acumulările mari de placă dentară și tartru sunt foarte dificil de îndepărtat doar prin periaj și utilizarea aței dentare la domiciliu. De aceea, este esențial să consultați un stomatolog pentru o curățare profesională. Îndepărtarea profesională a plăcii bacteriene și a tartrului se efectuează după cum urmează:

1. Detartrajul cu ultrasunete. Această procedură folosește vibrații ultrasonice pentru a sparge tartrul în particule mici. Durata procedurii poate varia de la câteva minute la câteva zeci de minute, în funcție de cantitatea de tartru acumulată. Timpul crește dacă există și depozite subgingivale.
   Se recomandă efectuarea detartrajului de cel puțin 1-2 ori pe an pentru a preveni acumularea de sedimente pe smalț și în pungile parodontale.
2. Curățarea cu Air Flow. Medicul pulverizează un amestec de apă și pudră abrazivă pe dinți sub presiune mare. Această procedură îndepărtează depunerile din zonele greu accesibile fără a deteriora smalțul și elimină pigmentarea galbenă sau maro închis.

Aceste metode asigură îndepărtarea eficientă a plăcii și tartrului, prevenind problemele dentare precum cariile, gingivita și parodontita. Efectuarea regulată a acestor proceduri contribuie la menținerea sănătății orale și a unui zâmbet strălucitor.